Capela Hernea, sau fosta bisericuță, așa cum este cunoscută de localnici, este una dintre cele mai vehci clădiri din Câmpina care au mai rămas în picioare după cutremurul din 1977 și după furia comunistă ar putea fi renovată cu fonduri europene. Cel puțin aceasta este intenția reprezentanților Protoeriei Câmpina care au solicitat autorităților locale sprijin în acest sens. Aflată într-un avansat stadiu de degradare, costurile pentru renovarea Capelei Hernea sunt de ordinul sutelor de mii de euro, având în vedere că această clădire are un anumit stil architectonic (baroc). În plus, proiectul de restaurare nu se referă doar la clădirea în sine, ci la întreg complexul, acest lucru implicând un gard de protecție, consolidarea terenului afectat de alunecări și amenajarea curții în suprafață de 1000 de metri pătrați.
Soarta monumentului se va decide joi, în timpul ședinței de Consiliu Local, pe ordinea de zi existând un proiect prin care se solicită abrogarea H.C.L. nr.186/18 dec.2008 referitoare la aprobarea transmiterii fără plată din proprietatea municipiului Câmpina în proprietatea Parohiei „Sf.Mc. Dimitrie", a terenului în suprafaţă de 973 m.p. şi a construcţiei aferente, situate în municipiul Câmpina, Aleea Parcului nr.2. Promovarea proiectului de hotărâre are la bază intenția autorităților locale de a accesa fonduri europene nerambursabile pentru restaurarea Capelei Hernea.
Dacă autoritățile locale vor putea obține fondurile europene necesare pentru finalizarea acestui proiect, Capela își va menține destinația și ar putea fi introdusă într-un circuit turistic/religios.
Istoria pe scurt a Capelei Hernea
Hernea este, poate, cea mai veche capelă din municipiu. În anul 1828, în zona Bucea, unde se află actuala autogară din Câmpina, Sfântul Calinic de la Cernica a construit Biserica Sfânta Treime. În anul 1880, boierul Dumitru Hernea, de loc din zona Banatului, a cumpărat de la prinţul Dimitrie Ştirbei întregul teren, fosta moşie a bisericii şi zona de sud a oraşului. În total, peste trei sute de hectare. La îndemnul inginerului Ion Gheorghiu, noul stăpân al moşiei, Dumitru Hernea, a început să extragă petrol.
În anul 1885, după moartea boierului Hernea, inginerul Ion Gheorghiu a devenit tutorele celor cinci copii minori ai acestuia. Noul administrator a construit pe terenul platformei de extracţie petrolieră o capelă de rugăciune, în stil baroc. Dumitru Hernea a fost înmormântat în exteriorul capelei.
În anul 1896, avocaţii societăţii „Steaua Română" au cumpărat întreaga moşie a boierului Hernea, de la urmaşii acestuia pentru ca în anul 1948, odată cu naţionalizarea averilor, aceste terenuri să intre şi ele în proprietatea statului. Din aceasta cauză, descendenţii lui Dumitru Hernea l-au exhumat pe strămoşul lor şi i-au aşezat osemintele în Cimitirul Bellu, din Bucureşti.
Capela a fost abandonată şi nici în perioada comunismului, dar nici după revoluţia din 1989 nimeni nu a mai încercat restaurarea acesteia.
